Temă clasa a VIII-a

UNIREA ŞI REFORMELE LUI CUZA -cls a VIII a


Perioada 1849 – 1859. După înfrângerea revoluţiei de la 1848, unirea Principatelor a devenit principalul obiectiv naţional promovat de mişcarea unionistă.

·      Conferinţa de pace de la Paris (1856). Tratatul de pace semnat de marile puteri la Paris, în urma războiului Crimeii şi a înfrângerii Rusiei, stabilea pentru Principate înlăturarea protectoratului Rusiei şi înlocuirea acestuia cu garanţia colectivă a marilor puteri europene, revenirea la componenţa Moldovei a trei judeţe din sudul Basarabiei, organizarea unei Adunări ad-hoc (Divan ad-hoc) în fiecare Principat, care să exprime părerea populaţiei în problema unirii.

·      Adunările ad-hoc (1857) au exprimat, prin rezoluţiile adoptate, dorinţa unirii Principatelor sub numele de „România”, sub conducerea unui principe străin.

·      Convenţia de la Paris (1858), document cu rol de lege fundamentală (Constituţie), stabilea noul statut politico-juridic al Principatelor, respectiv unirea parţială (legislativă), sub numele de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”.

·      Adunările elective de la Iaşi şi Bucureşti l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza atât ca domnitor al Moldovei (5 ianuarie 1859), cât şi al Ţării Româneşti (24 ianuarie 1859)
 

Perioada 1849 – 1859. După înfrângerea revoluţiei de la 1848, unirea Principatelor a devenit principalul obiectiv naţional promovat de mişcarea unionistă.

·      Conferinţa de pace de la Paris (1856). Tratatul de pace semnat de marile puteri la Paris, în urma războiului Crimeii şi a înfrângerii Rusiei, stabilea pentru Principate înlăturarea protectoratului Rusiei şi înlocuirea acestuia cu garanţia colectivă a marilor puteri europene, revenirea la componenţa Moldovei a trei judeţe din sudul Basarabiei, organizarea unei Adunări ad-hoc (Divan ad-hoc) în fiecare Principat, care să exprime părerea populaţiei în problema unirii.

·      Adunările ad-hoc (1857) au exprimat, prin rezoluţiile adoptate, dorinţa unirii Principatelor sub numele de „România”, sub conducerea unui principe străin.

·      Convenţia de la Paris (1858), document cu rol de lege fundamentală (Constituţie), stabilea noul statut politico-juridic al Principatelor, respectiv unirea parţială (legislativă), sub numele de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”.

·      Adunările elective de la Iaşi şi Bucureşti l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza atât ca domnitor al Moldovei (5 ianuarie 1859), cât şi al Ţării Româneşti (24 ianuarie 1859).

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). În urma recunoaşterii de către marile puteri a dublei alegeri şi a unirii depline a Principatelor (1859-1861), au fost adoptate reforme care au pus bazele statului român modern. Cele mai importante reforme au fost aplicate în perioada guvernului condus de Mihail Kogălniceanu (1863-1865):

·      decembrie 1863: Legea secularizării averilor mănăstireşti (25,6% din terenul arabil este preluat de stat);

·      februarie 1864: este data Legea pentru organizarea puterii armate

·      2 mai 1864: Alexandru Ioan Cuza dă o lovitură de stat şi introduce Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris

·      14 august 1864: Legea rurală este aprobată (împroprietărirea s-a făcut după număru

·      vitelor, peste 500.000 de ţărani primind aproape 2.000.000 de ha)

·      decembrie 1864: Legea instrucţiunii publice pune bazele învăţământului românesc

·      decembrie 1864: apare Codul penal, iar în decembrie 1865 şi Codul civil, care reglementează dreptul românesc după normele europene moderne

La 11 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza este obligat să abdice şi să părăsească ţara.

FIŞĂ DE LUCRU
1.Explicaţi următorii termeni istorici:adunări ad-hoc,secularizare,Legea instrucţiunii
2.Care au fost marile puteri favorabile unirii,respectiv cele care s-au opus unirii.

 Clasa a VIII – a

 CONSTITUIREA ROMÂNIEI MODERNE

Unirea Principatelor Române şi reformele lui Cuza

- fişă de lucru -

Citeşte cu atenţie textul următor.

Art. 1. Principatele Moldovei şi Valahiei, constituite de acum înainte sub numirea de Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, rămân puse sub suzeranitatea sultanului.

Art. 3. Puterile publice vor fi încredinţate, în fiecare principat, unui hospodar (domnitor) şi unei Adunări elective ce vor lucra în cazurile prevăzute de această convenţie cu concursul unei comisii centrale, comună ambelor principate.

Art. 4. Puterea executivă va fi exercitată de hospodar.

Art. 7. Puterea judecătorească, exercitată în numele hospodarilor, va fi încredinţată magistraţilor numiţi de dânsul, fără ca nimeni să poată fi lipsit de fireştii săi judecători.

Art. 9. Hospodarii vor fi reprezentaţi pe lângă Curtea suzerană prin agenţi născuţi moldoveni sau valahi, nesupuşi la nicio protecţie străină şi primiţi de Poartă.

(Convenţia de la Paris)

1. Precizează, pe baza textului, statutul politico-juridic atribuit Principatelor.

............................................................................................................................................................

2. Indică instituţiile care, potrivit textului, urmau să exercite fiecare dintre cele trei puteri le statului:

 puterea legislativă: ......................................................................

 puterea executivă: .......................................................................

 puterea judecătorească: ...............................................................

3. Menţionează o deosebire între măsurile propuse marilor puteri de Adunările ad-hoc şi deciziile luate de acestea prin Convenţia de la Paris.

............................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................

4. Descrie modalitatea prin care s-a realizat, în 1859, unirea Principatelor.

............................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................

5. Înscrie în ordinea corectă, pe axa cronologică de mai jos, următoarele evenimentel:

 Convenţia de la Paris

 Reforma rurală

 Tratatul de pace de la Paris

 Secularizarea averilor mănăstireşti

 Adunările ad-hoc

1856 1857 1858 1863 1864