Tema 2 clasa a VIII-a




INDEPENDENŢA DE STAT ŞI UNIREA CU DOBROGEA

                               CLS a VIIIa

 Reizbucnirea chestiunii orientale. În 1875-76, au izbucnit răscoale în Bosnia-Herţegovina şi Bulgaria, stăpânite de Imperiul Otoman, iar Serbia a intrat în război împotriva acestuia , cu scopul de a-şi obţine independenţa. Rusia s-a implicat la rândul ei, pregătindu-se de război.
Proclamarea independenţei de stat şi participarea României la războiul din Balcani (1877-1878).
·      Ca urmare a eşecului încercărilor de a obţine recunoaşterea independenţei României pe cale diplomatică, guvernul liberal, condus de I.C. Brătianu, a hotărât apropierea de Rusia, în perspectiva participării României la războiul antiotoman.
·      La 4 aprilie 1877, s-a semnat, la Bucureşti, Convenţia româno-rusă privind trecerea trupelor ruse pe teritoriul României. Prin aceasta, se permitea tranzitul armatei ruse, iar Imperiul Rus se angaja să respecte integritatea teritorială a României.
·      La 9 mai 1877, în Parlamentul României, ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, a citit proclamaţia privind independenţa de stat.
·      Oprită la sudul Dunării, în dreptul Plevnei, de o puternică rezistenţă a trupelor otomane, armata rusă a fost nevoită să ceară intervenţia trupelor române în conflict (iulie 1877).
·      Armata română, condusă de principele Carol I, a participat la luptele de la Plevna, Rahova, Smîrdan,  Vidin, contribuind decisiv la înfrângerea Imperiului Otoman.


   

·      La 19 ianuarie 1918, războiul ruso-otoman a luat sfârşit prin semnarea unui armistiţiu.
Tratatele de pace. Semnate la San Stefano (februarie 1878) şi Berlin (iulie 1878), tratatele de pace care au încheiat războiul din Balcani au stabilit, pentru România:
·      recunoaşterea independenţei şi încetarea suzeranităţii otomane;
·      intrarea în componenţa statului român a Dobrogei şi a Deltei Dunării, cedate de Imperiul Otoman Rusiei, dar acordate de aceasta României, în schimbul celor trei judeţe din sudul Basarabiei, Cahul, Bolgrad şi Ismail. În această privinţă, punctul de vedere al României, privind încălcarea integrităţii teritoriale prin cedarea sudului Basarabiei nu a fost luat în considerare.
  


În urma recunoaşterii internaţionale a independenţei, în 1881 România a fost proclamată regat.

 
  

 Clasa a VIII-a   TEST

 CONSTITUIREA ROMÂNIEI MODERNE
Cucerirea independenţei de stat şi unirea Dobrogei
- fişă de lucru -
I. Citeşte cu atenţie textul de mai jos, apoi răspunde cerinţelor.
A. În stare de război, cu legăturile lupte, ce suntem? Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare.
(Mihail Kogălniceanu, 9 mai 1877)
B. Art. 5. Sublima Poartă (Imperiul Otoman) recunoaşte independenţa României.
Art. 19. Luând în considerare greutăţile financiare ale Turciei şi în acord cu dorinţa sultanului, împăratul Rusiei consimte să înlocuiască plata a mare parte din sumele enumerate în paragraful precedent prin cedările teritoriale următoare: Sangeacul Tulcea, împreună cu insulele din Deltă şi Insula Şerpilor. Nedorind să anexeze acest teritoriu şi nici insulele din Deltă, Rusia îşi rezervă dreptul de a le schimba cu sudul Basarabiei, mărginită la sud de talvegul braţului Chilia.
(Tratatul de pace de la San Stefano, februarie 1878)
1. Subliniază, pe textul B, articolul care confirmă conţinutul textului A.
2. Numeşte teritoriul integrat statului român, descris în documentul B.
............................................................................................................................................................
3. Haşurează pe hartă teritoriul integrat României în anul 1878.
II. Explică de ce era necesară, pentru statul român, obţinerea independenţei faţă de Imperiul Otoman.
....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
III. Enumeră două urmări ale obţinerii independenţei României.
........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Temă clasa a VIII-a

Imagine
UNIREA ŞI REFORMELE LUI CUZA -cls a VIII a Perioada 1849 – 1859.  După înfrângerea revoluţiei de la 1848, unirea Principatelor a devenit principalul obiectiv naţional promovat de mişcarea unionistă. ·       Conferinţa de pace de la Paris (1856). Tratatul de pace semnat de marile puteri la Paris, în urma războiului Crimeii şi a înfrângerii Rusiei, stabilea pentru Principate înlăturarea protectoratului Rusiei şi înlocuirea acestuia cu garanţia colectivă a marilor puteri europene, revenirea la componenţa Moldovei a trei judeţe din sudul Basarabiei, organizarea unei Adunări ad-hoc (Divan ad-hoc) în fiecare Principat, care să exprime părerea populaţiei în problema unirii. ·       Adunările ad-hoc (1857) au exprimat, prin rezoluţiile adoptate, dorinţa unirii Principatelor sub numele de „România”, sub conducerea unui principe străin. ·       Convenţia de la Paris (1858), document cu rol de lege fundamentală (Constituţie), stabilea noul statut politico-juridic al Principatelo
Citiți mai multe

Lecţie ed. socială 2 clasa a VI-a

Imagine
Marginali z area şi Excluderea cls aVIa -Dacă grupurile minoritare ale unei societăţi îşi pierd identitatea culturală şi se izolează faţă de restul societăţii atunci ne aflăm în faţa ,,marginalizării,,. Marginalizarea socială reprezintă o poziţie socială periferică, accesul limitat al indivizilor la resurse economice,politice,educaţionale şi comunicaţionale.    Dacă un grup social îşi menţine şi dezvoltă identitatea culturală proprie, dar nu promoveayă relaţii de comunicare cu restul societăţii, avem o situaţie de ,,separare,,de excludere , iar dacă este impusă de majoritate ,vorbim despre ,,segregare,,. -Este de dorit situaţia de ,,integrare,, existând posibilitatea dialogului social între majoritate şi minoritate.    1.La ce tip de ,,excludere,, pot fi supuşi copii din imagi nile 1 şi 2?  
Citiți mai multe

Lecţie Ed. Socială clasa a VII-a

,,AUTORITATEA EXECUTIV Ă ,, cls.a VIIa   ed socială Guvernul re prezintă autoritatea executivă Funcţii: 1.Adoptă hotărîri pentru organizarea executării legilor şi ordonanţelor 2.Elaborează anual proiectul bugetului de stat pe care îl supune aprobării Parlamentului. 3.Poate propune revizuirea Constituţiei.   Guvernul este alcătuit din: -Prim-Ministru _Miniştrii -Secretari de stat Primul Ministru este desemnat de Preşedintele României Este investit de către Parlament împreună cu listade miniştrii şi programul de guvernare. TEST Realizează un eseude o pagină in care ca şi Prim-Ministru conduci ţara în vreme de criză,război,criză de sănătate.Ce măsuri benefice vei lua.Cum scoţi ţara din criză?    
Citiți mai multe